Secţia de arheologie-istorie

Patrimoniul din domeniul arheologie s-a format de-a lungul timpului (începând cu anul 1914) prin descoperiri întâmplătoare, sondaje de salvare şi săpături sistematice – remarcăm săpăturile din aşezarea preistorică de la Trestiana şi acelea din perioada clasică de la Bârlad – Valea Seacă şi Pogoneşti, Polocin (ultima –necropolă- aflându-se în curs de cercetare).

         De la o etapă la alta, patrimoniul secției s-a îmbogățit prin donații și descoperiri întâmplătoare:

• s-a descoperit întâmplător în 1958 primul depozit de bronzuri format din: 2 fibule passemanterie, 1 topor tip „celt” și 2 topoare de fier cu aripioare laterale datate în prima epocă a fierului, la Dealul Mare - Trestiana;

• în 1972  s-a descoperit în punctul numit „Cuibul Vulturului” - Tomești unul dintre cele mai bogate depozite de bronzuri din partea de est a țării, format din: seceri, topoare de luptă „celturi”, o daltă, psalie etc., datate la sfârşitul epocii bronzului;

• muzeul şi-a îmbogăţit patrimoniul considerabil, graţie unor colaboratori de seamă printre care învăţătorul Marin Rotaru de la Şcoala generală din satul Giurcani, care a donat muzeului o bogată colecţie ce cuprinde vestigii arheologice din toate etapele pre şi protoistorice, epoca dacică şi întreg mileniul I;

• în 1998 se descoperă tezaurul de monede din secolele XVI - XVII de la Bârlad;

• o cale importantă de adunare şi salvare a tuturor vestigiilor au fost, în ultimii 50 de ani, sondajele de salvare şi săpăturile arheologice, acestea fiind o sursă nesecată de îmbogăţire a patrimoniului;

• în 1958 - pe raza oraşului Bârlad sunt realizate săpături arheologice în aşezarea din epoca bronzului de lângă Fabrica de cărămidă şi în vestita „Cetate de pământ" construită aici de marele voievod Ștefan cel Mare după bătălia de la Podul Înalt din 1475;

• în 1960 şi 1970 au fost organizate săpături arheologice în punctul Prodana, apoi în zona Cazărmii şi în centrul oraşului, vestigiile recuperate pornind din sec. III - IV până în sec. al XVII-lea. Multe alte săpături de o amploare mai mică (sondaje de salvare) s-au desfăşurat la Măluşteni (paleolitic şi sec. III p. Ch.), Fântânele - Zorleni (sec. IV - V), la Bursuci (epoca dacică), Banca, unde a fost găsită o piesă unică în lume - o șarjă de vase rebutate dintr-un cuptor de ars oale etc.;

• 1961-1965, muzeul din Bârlad participă la redeschiderea şi efectuarea săpăturilor arheologice în renumita aşezare neolitică cu ceramică pictată de la Cucuteni - Băiceni în urma cărora muzeului  i-a revenit parte, din patrimoniul descoperit;

• 1964 - 1993; 1996 se desfăşoară săpături arheologice de anvergură a căror rezultate sunt cunoscute în ţară şi peste hotare în două situri arheologice: Trestiana, neolitic timpuriu - cultura Starcevo-Criş şi Bârlad-Valea Seacă - aşezare şi necropolă de la sfârşitul sec. III la sfârşitul sec. V p. Ch.;

• 1990-2009: cercetări arheologice în necropolele din sec. V p. Ch. de la Pogoneşti - punctul „La Movilă” şi Polocin, punctul „Islaz” comuna Pogoneşti, jud. Vaslui.

           Existenţa unui bogat patrimoniu a permis reorganizarea (în raport cu spaţiile existente) expoziţiei permanente pe baza unei tematici ştiinţifice, în două momente: 1962 şi 1987.

Dintre valorile de patrimoniu clasate în tezaur şi fond, existente la secţia de istorie - arheologie-numismatică, remarcăm:

• unelte din silex, paleolitic;

• unelte din piatră cioplite şi şlefuite, unelte din os şi din cupru - neolitic;

• seceri, paftale, fibule, unelte din bronz, sfârşitul epocii bronzului;

• fibule cu scut beotic, Hallstatt;

• vase, altăraşe de cult, obiecte de lut (pentru tors, ţesut şi pescuit), neolitic;

• plastică, idoli zoomorfi şi antropomorfi, neolitic;

• idoli "en viollon" din os, cultura Cucuteni;

• idol "Măiastra de la Igeşti", cultura Cucuteni;

• vase pictate, cultura Cucuteni;

• unelte de fier, vase, monede dacice, sec. III-I a.Ch.;

• tezaur de monede romane republicane (denari), din argint, de la Conţeşti;

• tezaur de monede romane imperiale, coloniale, de la Puieşti;

• vase - căni, ulcioare, amfore, cupe, sec. II, III, IV p. Ch.;

• podoabe: piepteni, pandantive, medalioane de aur şi argint, fibule de argint şi bronz, pensete, coliere din pietre semipreţioase, chihlimbar, sticlă etc., sec. III-V p. Ch.;

• pahare de sticlă, sec. IV p. Ch.