Expoziţia permanentă de istorie – arheologie

    Această expoziţie s-a deschis cu prilejul marcării a 100 de ani de existenţă a muzeului. În cele 17 săli sunt prezentate dovezi ale evoluţiei comunitaţilor locale pe parcursul a mii de ani. Expoziţia debutează cu o prezentare a unor elemente legate de apariţia universului şi mai apoi a pământului continuând cu aspecte şi dovezi legate de apariţia omului. În organizarea expoziţiei se va îmbina forma clasică de prezentare cu elemente noi, în care reconstituirile vor ocupa un loc central. În ilustrarea evoluţiilor pe parcursul mileniilor vor fi utilizate aproape în exclusivitate piese provenite din patrimoniul muzeului.

        În paleoliticul superior, Homo sapiens fosilis produce cuţite, străpungătoare, răzuitoare şi dălţi lucrate prin tehnica aşchierii. Apare tehnica prelucrării osului, fildeşului şi cornului. Vânătoarea se realiza şi cu ajutorul arcului. La început, se locuia în aşezările în aer liber, dar căutau să se adăpostească şi în peşteri.

 

        

      Cultura Cucuteni

      Prima civilizație a Europei, cultura Cucuteni și-a primit numele după satul cu același nume din apropierea Iasiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Înaintea gloriei care a fost Grecia si Roma, înainte chiar de primele orase ale Mesopotaniei sau a templelor de-a lungul Nilului, au trăit în valea de jos a Dunării și la poalele Balcanilor oameni care au fost primii în artă, tehnologie și comerț la mare distanță. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafață de 350 000 kilometri pătrați, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova și Ucrainei.

 

 Cultura Sântana de Mureş-Černjachov

       Fenomenele istorice complexe, petrecute în secolele III-V, cum au fost: retragerea aureliană, patrunderea grupurilor de daci liberi în teritoriul fostei provincii, continuarea procesului de romanizare, începutul migrațiilor unor popoare europene și asiatice, revenirea stăpânirii romane, în unele perioade și zone de la nordul Dunării etc., au determinat modificarea vechilor culturi de factură dacică, daco-romană, gotică și sarmatică și uniformizarea influenţelor romane, conducând la formarea complexului provincial roman nord-dunărean și nord-pontic, de tip Sântana de Mureș-Černjachov. Complexul cultural Sântana de Mureş-Černjachov va fi denumit astfel dupa staţiunile eponime  din România şi Ucraina. 

 

 

                Expoziţia tezaur

       Muzeul bârlădean fiind la ora actuală unul din muzeele care a reuşit să claseze în patrimoniul naţional un număr apreciabil de bunuri din domeniile arheologiei şi numismaticii, a organizat o expoziţie permanentă în care o parte din bunurile de valoare excepţională, încadrate în categoria tezaur, fac obiectul unei interesante expoziţii.

         

       

       

           Cuza şi epoca sa

          Alexandru loan Cuza a fost fără îndoială una din personalităţile marcante ale istoriei neamului românesc. Pentru Bârlad şi bârlădeni, Cuza reprezintă însă, cu mult mai mult şi aceasta pentru că viitorul domn al Unirii s-a născut la Bârlad, fiind membru al acestei comunităţi şi probabil cea mai importantă personalitate politică provenită de pe aceste meleaguri.

       Al.I.Cuza a văzut lumina zilei pe 20 martie 1820, într-o veche familie moldoveană din părţile Falciului. Numele Cuza apare pentru prima dată în documente la anul 1630, iar după această dată mai mulţi descendenţi ai acestei familii au ocupat diverse funcţii publice în Moldova, mulţi dintre ei remarcându-se prin destoinicie și corectitudine.

        În ceea ce privește locul naşterii viitorului domnitor în literatura de specialitate a existat decenii de-a rândul o vie controversă, şi aceasta pentru că trei localitati revendicau apartenenţa domnitorului la una din cele trei comunităţi. Este vorba de oraşele Galaţi, Huşi şi Bârlad, controversa încheindu-se prin recunoaşterea Bârladului ca loc al naşterii domnitorului. În favoarea Bârladului pledează patru documente greu de combătut: Diploma de studii emisă la Paris, Almanahul de la Gotha, Certificatul de deces întocmit la Heidelberg de autorităţile germane şi monumentul funerar de la Ruginoasa, executat la sugestia Doamnei Elena Cuza, monument pe care apare Bârladul drept loc al naşterii Domnului Unirii.

       Cabinet numismatic 

- tezaure şi monede antice precum : drahme histriene, tetradrahme greceşti, denari romani republicani şi imperiali, monede coloniale, folles şi stamenoni bizantini etc.; 

-  tezaure medievale din secolele XIV-XVIII care cuprind : taleri achwintingi şi groşi (nominaluri diferite), tezaure turceşti care cuprind aspri, monedă măruntă cunoscută sub numele de firfirici şi/ori lescae şi un tezaur format din taleri Austria, ruble – Rusia, ikilik şi gedid yüzlük - Turcia, la acestea adăugându-se monede provenite din morminte, donaţii şi achiziţii; 

- monedă modernă şi contemporană românească şi din ţările europene şi SUA ; 

- bancnote româneşti şi străine ;

-  o bogată colecție de ordine şi medalii etc.